CASD – Amicus curiae catre CCR – ref cereri anulare alegeri

Nr. 146/28.11.2024
Către
Curtea Constituțională a României
Trimis prin email: registratura.jurisdictionala@ccr.ro

Referitor la: dosarele nr. 3671F/2024 și nr. 3672F/2024

Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept, asociație fără scop patrimonial, non-guvernamentală, independentă, non-profit şi apolitică, cu sediul în București, str. Matei Voievod, nr. 27, sector 2, înregistrată în Registrul Special sub nr. 884/A/2021, e-mail: asociatiaCASD@gmail.com, tel: 0743120002, reprezentată legal de Elena Radu, în calitate de președinte,
Depune următorul

MEMORIU/AMICUS CURIAE

I. Preambul
Subscrisa cunoaște faptul că din punct de vedere procedural nu are calitatea de intervenient (parte) în cadrul prezentei cauze. Din acest motiv precizăm faptul că prezenta opinie nu a fost formulată cu scopul de obține o calitate procesuală în cauză și vă solicităm să nu o calificați ca fiind o cerere de intervenție în interes accesoriu sau principală, în sensul art. 62 și 63 CPC.
Drept urmare, depunem prezentul amicus curiae, intervenție juridică distinctă de cea a intervenției și care este recunoscută ca atare de instanțele din sistemele de drept de tip common law, inclusiv de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Prin amicus curiae se permite persoanelor calificate într-un anumit domeniu să participe la procedură, observațiile fiind de natură să sprijine soluționarea corectă a cauzei.
În jurisprudența Curții Constituționale, memoriile formulate în calitate de amicus curiae au fost primite, ele fiind examinate alături de cererile părților cauzei (spre exemplu: Decizia nr. 780 din 17 noiembrie 2015 – amicus curiae formulat de Asociația Română pentru transparență, Decizia nr. 308 din 28 martie 2012 – amicus curiae formulat de Avocatul Poporului și Consiliul Director al Asociaților Procurorilor din România, Decizia nr. 887 din 15 decembrie 2015 – amicus curiae formulat de Comisia Europeană, Decizia nr. 637 din 13 octombrie 2015 – amicus curiae formulat de Sindicatul polițiștilor din România ”Diamantul”, Emil Florin Dincă, Armin Marian Gherman, Sindicatul Național al Polițiștilor și Vameșilor Pro Lex; Decizia nr. 56 din 5 februarie 2014 – amicus curiae formulat de Asociația pentru apărarea Drepturilor în România – Comitetul Helsinki; Decizia nr. 462 din 17 septembrie 2014 – amicus curiae formulat de Uniunea Națională a Barourilor din România, Decizia nr. 283 din 21 mai 2014 – amicus curiae formulat de Uniunea Națională a Practicienilor în Insolvență din România, Decizia nr. 447 din 29 octombrie 2013 – amicus curiae formulat de Asociația pentru apărarea Drepturilor în România – Comitetul Helsinki; Decizia nr. 685 din 7 noiembrie 2018 – amicus curiae formulat de Toni Neacșu, Ministerul Public — Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Romanian Community Coalition din Statele Unite ale Americii), etc.
Astfel, am formulat prezenta opinie pentru a constitui o bază argumentată ce va sprijini instanța de contencios constituțional în adoptarea unei soluții asupra cererilor de anulare a rezultatelor alegerilor prezidențiale în cadrul primului tur de scrutin din data de 24 noiembrie 2024, cu analizarea chestiunilor învederate.

II. Interesul în formularea contestațiilor
Articolul 52 din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României prevede:
”(1) Curtea Constituțională anulează alegerile în cazul în care votarea și stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaților care pot participa la al doilea tur de scrutin. În această situație Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor.
(2) Cererea de anulare a alegerilor se poate face de partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale reprezentate în Consiliul Minorităților Naționale și de candidații care au participat la alegeri, în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării; cererea trebuie motivată și însoțită de dovezile pe care se întemeiază.
(3) Soluționarea cererii de către Curtea Constituțională se face până la data prevăzută de lege pentru aducerea la cunoștința publică a rezultatului alegerilor.”
Se poate observa astfel că art. 52 alin 2 din Legea nr. 370/2004 conferă calitate procesuală pentru a formula o cerere de anulare a alegerilor numai partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale, organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale reprezentate în Consiliul Minorităților Naționale și candidaților care au participat la alegeri.
Or, în condițiile în care este vorba despre alegerea președintelui României care reprezintă statul român și este președintele tuturor cetățenilor, restrângerea dreptului oricărui cetățean de a contesta rezultatul alegerilor pe motiv de fraudă și a conferi acest drept numai organizațiilor politice și candidaților contravine art. 53 din Constituția României, democrației constituționale, precum și dreptului de acces la instanța de contencios administrativ al oricărui cetățean.
Într-o democrație, alegerile trebuie să fie libere și corecte, tocmai pentru ca suveranitatea națională care aparține poporului român să fie exercitată în mod efectiv.
Chiar dacă prin intermediul analizării actualelor cereri de anulare a rezultatelor alegerilor primului tur de scrutin pentru prezidențiale CCR nu se poate asupra constituționalității art. 52 alin 2 din Legea nr. 370/2004, atragem atenția asupra neconstituționalității acestui articol care afectează suveranitatea națională și permite un blat între asociațiile politice și candidați pentru impunerea unei persoane ca și președinte al României, prin diverse modalități frauduloase de afectare a corectitudinii votării și a stabilirii rezultatelor alegerilor, fără ca cetățenii care au cunoștință și dovezi privind astfel de modalități frauduloase să poată să solicite anularea rezultatelor alegerilor.
În acest sens, se impune o propunere de lege ferenda pentru a corecta aceste norme neconstituționale și nedemocratice care pot să influențeze rezultatul alegerilor parlamentare.
Pornind de la aceste considerente, cererile de anulare a alegerilor formulate de către candidați nu pot fi respinse ca lipsite de interes, deoarece și candidații sunt cetățeni ai României și au dreptul la alegeri libere și corecte, indiferent de numărul de voturi obținute. Mai mult decât atât, în calitate de cetățeni, și candidații care nu au obținut suficiente voturi pentru a intra în turul al doilea de scrutin au drept de vot și în exercitarea acestuia au dreptul să aleagă între unul sau altul dintre candidații care s-au clasat pe primele două locuri, însă în urma unui proces de vot derulat în mod corect în primul tur.
Altfel, ne aflăm în situația în care poate fi fraudat primul tur al alegerilor, iar cetățenilor să li se impună a alege între doi candidați care nu reflectă intenția de vot reală a poporului român.
Mai mult, analiza motivelor de contestație invocate de către candidați, dacă ele se încadrează între cele stabilite de lege, este necesară pentru a elimina suspiciunile și discuțiile care există în rândul cetățenilor și cărora le-a fost interzis dreptul de a contesta și a solicita anularea rezultatelor alegerilor.

III. Aspecte care solicităm să se aibă în vedere în soluționarea cererilor de anulare a rezultatelor primului tur de scrutin
Alegerea președintelui este reglementată de Legea nr. 370/2004, art. 52 din această lege prevede:
”(1) Curtea Constituțională anulează alegerile în cazul în care votarea și stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaților care pot participa la al doilea tur de scrutin. În această situație Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor.
(2) Cererea de anulare a alegerilor se poate face de partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale reprezentate în Consiliul Minorităților Naționale și de candidații care au participat la alegeri, în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării; cererea trebuie motivată și însoțită de dovezile pe care se întemeiază.
(3) Soluționarea cererii de către Curtea Constituțională se face până la data prevăzută de lege pentru aducerea la cunoștința publică a rezultatului alegerilor.”

Din economia textului art. 2 al art. 52 se poate constata că alegerilor prezidențiale pot fi contestate pentru motive care privesc votarea și stabilirea rezultatelor alegerilor, astfel încât să se invoce fapte frauduloase de natură să modifice:

• atribuirea mandatului;
• ordinea candidaților care pot participa la al doilea tur de scrutin .
  Se poate observa că prima situație, atribuirea mandatului, se aplică celui de al doilea tur de scrutin, în urma căruia se alege președintele.
  A doua situația, ordinea candidaților care pot participa la al doilea tur de scrutin se aplică rezultatelor din primul tur de scrutin.

Legea nr. 370/2004 nu conține nicio normă care să definească frauda.
Opiniile lansate în mediul public fac trimitere la o definiție a fraudei. Însă, această definiție este cea din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, respectiv definiția prevăzută la art. 12 alin (4) din Legea nr. 208/2015 potrivit căreia:
”Prin fraudă electorală se înțelege, în sensul prezentei legi, orice faptă incriminată de lege care are loc înaintea, în timpul sau după încheierea votării ori în timpul numărării voturilor și încheierii proceselor-verbale și care are ca rezultat denaturarea voinței alegătorilor și crearea de avantaje concretizate prin mandate în plus pentru un competitor electoral.”
Deci înțelesul termenului de ”fraudă electorală” dat de art. 12 alin (4) din Legea nr. 208/2015 este aplicabil numai alegerilor parlamentare, pentru alegerea senatorilor și deputaților, nu și alegerilor prezidențiale.

Drept urmare, CCR nu poate să extindă aplicarea dispozițiilor art. 12 alin 4 din Legea nr. 208/2015 care se aplică numai în cazul alegerilor parlamentare și alegerilor prezidențiale.

În aceste condiții, potrivit legislației în vigoare, în cazul alegerilor președințiale, frauda electorală constă numai în faptele care vizează votarea și stabilirea rezultatelor alegerilor, fapte care să aibă ca efect:

• modificarea atribuirii mandatului;
• modificarea ordinii candidaților care pot participa la al doilea tur de scrutin. În ceea ce privește cererile cu care a fost investit CCR privind rezultatul primului tur de scrutin al alegerilor președințiale din 24.11.2024 fiind vorba de fapte frauduloase care vizează votarea și stabilirea rezultatului alegerilor care să aibă ca efect modificarea ordinii candidaților care pot participa la al doilea tur de scrutin.

La alegerile președințiale, intră în turul al doilea doi candidați. Rezultatele alegerilor din primul tur de scrutin din 24.11.2024, au fost:

• Călin Georgescu: 2.120.401 voturi;
• Elena Lasconi: 1.772.500 voturi;
• Ion Marcel Ciolacu: 1.769.760 voturi;
• George Simion: 1.281.325 voturi.

Constatăm că:

• între primul și al doilea clasat există o diferență de 397.901 voturi;
• între al doilea și al treilea clasat există o diferență de 2.740 voturi;
• între al treilea și al patrulea clasat există o diferență de 488.435 voturi.

Fiind vorba de contestarea primului tur de scrutin, motivele de contestație invocate trebuie analizate prin prisma efectului pe care l-ar fi avut votarea și stabilirea rezultatelor asupra modificării ordinii candidaților care pot participa la al doilea tur de scrutin.

a) Motivele invocate de contestatorul Sebastian Constantin Popescu îl vizează pe candidatul Călin Georgescu și sunt:

• nerespectarea legislației privind declararea surselor de finanțare ale campaniei electorale, în sensul că nu ar fi respectat dispozițiile art. 28 din Legea nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, deoarece a raportat cheltuieli de zero lei, dar a avut o activitate amplă de promovare prin materiale online;
• manipularea opiniei publice prin tehnici de distribuire masivă a conținutului amatoricesc, pentru a crea iluzia unei susțineri populare naturale de care s-ar bucura candidatul la prezidențiale, însoțite de mii de comentarii pe toate transmisiile live și videoclipurile postate, comentarii generate de inteligența artificială, care să inducă în rândul românilor cu drept de vot că el are parte de o susținere masivă din partea electoratului;
• contradicții evidente între resursele raportate și rezultatul electoral, invocându-se că este ilogic și improbabil ca un candidat care a raportat cheltuieli zero să obțină 2,1 milioane de voturi, fără o infrastructură de campanie bine finanțată și fără mecanisme de promovare (online și offline) care să mobilizeze un număr atât de mare de susținători;
• BEC a constatat încălcarea legislației electorale, invocându-se că prin decizia nr. 175D/20.11.2024 BEC a constatat că materialele electorale ale candidatului Călin Georgescu difuzate în mediul online încalcă legislația electorală în sensul că nu au precizat Codul de Mandatar Financiar. Se mai invocă că decizia BEC a avut un efect invers, de victimizare a candidatului Călin Georgescu, ceea ce a creat un val imens de simpatie pentru el în mediul online, potențând și mai mult expunerea sa online, viralizându-se în ultimele 48 ore de campanie electorală și că ar fi suspiciuni rezonabile că ”reclamația” formulată a fost ”programată” să fie admisă legal cu 48 ore înainte de finalul campaniei electorale, videoclipurile nefiind eliminate, ci din contră numărul lor a explodat pe platformele de socializare.

Raportat la dispozițiile art. 52 alin 1 din Legea nr. 370/2004, din economia căruia faptele frauduloase invocate trebuie să vizeze votarea și stabilirea rezultatelor, se poate constata că motivele de contestație invocate de către Sebastian Constantin Popescu nu vizează nici votarea și nici stabilirea rezultatelor.

b) În ceea ce privește contestația formulată de către Cristian Vasile Terheș, acesta a invocat că:

1. După ora 7.00 în data de 23 noiembrie 2024 și în data de 24 noiembrie 2024 s-a continuat nelegal campania electorală în mediul online, atât de anumiți candidați, cât și de membrii de vârf ai partidelor politice și alte persoane publice.

a) În ceea ce privește campania în favoarea candidatei Elena Lasconi a invocat că:

• Fostul judecător Danileț Vasilică a prezentat în mediul online votul exprimat în favoarea acestei candidate;
• Liderul USR, Drulă Cătălin, apare într-o imagine cu această candidată și le solicită impetuos votanților din America, unde procesul de vot era în derulare, să se mobilizeze la vot pentru aceeastă candidată;
• Președintele Partidului Forța Dreptei, ORBAN LUDOVIC, a solicitat votanților din america să exprime opțiunea pentru această candidată;
• Un alt lider USR, Vlad Voiculescu, A făcut apel similar în timpul procesului votării, chemând votanții să exprime un vot util pentru această candidată.
  Raportat la dispozițiile art. 52 alin 1 din Legea nr. 370/2004 care se referă la fapte privind votarea, se constată că se invocă motive de contestație privind îndemnul, în timpul derulării votului, de a se vota cu candidata Elena Lasconi, din partea liderilor partidului USR din partea căruia a candidat și din partea președintelui Partidului Forța Dreptei care a declarat înainte de a începe votul că renunță la candidatură în favoarea acesteia.

Având în vedere numărul mic de voturi obținute de Elena Lasconi (care s-a clasat pe locul 2) și Marcel Ciolacu (care s-a clasat pe locul 3), de 2.740 voturi, pentru a se putea analiza dacă aceste fapte de a solicita cetățenilor în timpul derulării votului să voteze cu candidata Elena Lasconi au avut ca efect modificarea ordinii candidaților care pot participa la al doilea tur de scrutin, este necesar ca prin raportare la dovezile invocate să se analizeze:

• dacă raportat la ora și minutul la care s-au făcut public aceste îndemnuri, numărul de persoane care au votat ulterior sunt mai mari de 2.740
• dacă a existat o participare mai intensă la vot care să dovedească că îndemnurile publice din ziua votului au determinat clasarea candidatei Elena Lasconi pe locul 2, prin obținerea unui număr mai marte de voturi față de candidatul Marcel Ciolacu, de numai 2.740 voturi.

b) În ceea ce privește candidatul Călin Georgescu se invocă că s-a continuat campania electorală în mediul online, după ora 7.00 în data de 23.11.2024 și în data de 24.11.2024, fiind folosite echipamente automate de tip boți, în scopul convingerii alegătorilor să voteze cu candidatul Călin Georgescu. Se invocă că solicitările candidatului Călin Georgescu, realizate prin mecanismul automat menționat, derulate fără întrerupere în mediul online, inclusiv pe durata votării, au fraudat procesul de vot, prin utilizarea unor elemente automate, procedeu evident contrar ordinii de drept.
Din modalitatea de exprimare nu reiese în mod expres dacă îndemnurile de a vota cu candidatul Călin Georgescu au fost exprimate de către acesta.
Pentru a analiza dacă votarea a fost influențată în această manieră este necesar să se analizeze dovezile depuse și dacă acestea dovedesc:

• că din materiale îndemnul de a fi votat Călin Georgescu a fost făcut de acesta;
• data la care au fost realizate aceste materiale (dacă au fost realizate în data de 23.11.2024 sau 24.11.2024) sau dacă au fost făcute publice în aceste două zile;
• dacă există dovezi clare privind existența acestor boți invocați și dacă există vreo dovadă că acești boți au fost ”contractați” de către candidatul Călin Georgescu. În cazul în care nu se prezintă nicio dovadă că acest candidat ar fi contractat acești boți, o simplă presupunere că el i-ar fi contractat pentru a fi votat mai mult va da naștere pe viitor la utilizarea acestei modalități de a anulare orice rezultat al votului la prezidențiale prin folosirea unor boți (dacă există o asemenea modalitate) care să ruleze materiale în mediul online cu îndemnuri de a vota candidatul care are cea mai mare susținere, iar rezultatul alegerilor prezidențiale să fie anulat în mod repetat.
  Lipsa unei legislații care să reglementeze asemenea situații care apar în campaniile electorale, în domeniul legislației electorale și a utilizării boților, inteligenței artificiale sau e-machine, nu poate fi suplinită de către CCR, ci este necesar să se facă propuneri de lege ferenda pentru a reglementa clar astfel de situații și a fi prevăzute sancțiuni prevăzute de lege.

În mod constant, asociația noastră a criticat public ”digitalizarea” tocmai prin prisma faptului că în semnificația termenului este inclusă și inteligența artificială și e-machine, fără ca acestea să fie reglementate clar de legislația actuală, inclusiv în ceea ce privește punctul și domeniile în care acestea pot să devină nocive. Or, față de susținerile cu privire la modalitatea de derulare a campaniei electorale, neavând o legislație în domeniu, nu avem la ce să ne raportăm pentru a verifica și a sancționa conform legii încălcarea legislației (deoarece aceasta nu există).

2. Un alt motiv de contestație este acela că sunt 223.132 voturi nule prevăzute în procesul -verbal al alegerilor prezidențiale, număr care este disproporționate de mare în raport de diferența de voturi dintre candidații clasați pe primele trei locuri, între al doilea și al treilea clasat, diferența fiind de 2.740 voturi, dar nu se solicită renumărarea voturilor nule și nici nu se invocă că ar fi voturi nule care erau valabil exprimate.
   Drept urmare, simpla trimitere la hotărârea nr. 39/2009 a CCR nu este un motiv de contestație care să determine luarea unei hotărâri din partea CCR.

Cu stima,
Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept
Președinte Elena Radu